Prezentăm principalele declarații ale lui Gelu Voican Voiculescu în emisiunea Marius Tucă Show:
„Sunt acuzat de crimă contra umanității. Este un proces absolut suprarealist, adică se bazează pe niciun fel de probă În rechizitoriu sunt acuzat că prin aparițiile mele la televiziune am creat o stare de spirit favorabilă unei psihoze a terorismului și am contribuit la moartea a 862 de inși care au murit după 22 decembrie”.
„Auzind ce s-a întâmplat, dintr-o curiozitate aproape de nestăpânit, am vrut să văd la fața locului dacă existau instigatori. La 21 decembrie fusesem și văzusem cu ochii mei, acolo nu putea fi vorba de nicio instigație, era o masă de oameni, foarte numeroși oameni, veneau și schimburile care ieșeau, deci acolo s-a ieșit spontan și imposibil de planificat și de organizat”.
„Am fost închis în 85 și condamnat la un an și jumătate, din care am făcut doar 11 luni, culmea, beneficiind de un decret de grațiere a lui Nicolae Ceaușescu care atuncea în 86 aniversa 50 de ani de la prima lui condamnare din 36 (…) E, în memoria acestei premiere a lui a dat un decret și toate pedepsele sub 10 ani erau grațiate”.
„Am mai fost arestat și în 59, când am fost exmatriculat ca agitator periculos în rândurile tineretului, exponent al reacțiunii interne, mână în mână cu reacțiunea externă. Și așa am fost dat afară din facultate”
„În al doilea rând aveam și o ereditate de reacționar, n-am fost UTC-ist niciodată, nici membru de partid nu puteam fii că aveam doar 18 ani și eram un element cu origine nesănătoasă, prin faptul că proveneam din familii de foști aristocrați… Și oameni care au avut anumite funcții în trecut”.
„Numele de Voiculescu m-a ferit de soarta care a avut-o alți veri de-ai mei care au fost dați afară din liceu. Îi chema Sturdza și unul din ei a devenit maistru strungar la 23 August, iar sora lui a fost casieră la Teatrul Municipal, angajată de mătușa ei Lucia Sturdza Bulandra”.
„Mama mea a fost ostilă noii puteri. Nu vedea cu ochi buni cariera politică și în general atmosfera politică, dar nici pe Ion Iliescu și cei cu care m-am alăturat, spunându-mi că după procesul de la Târgoviște soldat cu execuția Ceaușeștilor trebuia să mă retrag”.
„N-am participat la execuția Ceaușeștilor fiind pro-legionar, ci fiind anticomunist radical. Pentru mine comunismul însemna doctrina om contra om, înțelegeți? Ceea ce numeau ei că totul e pentru oameni și așa mai departe”.
„Securitatea îmi deschisese dosarul ăsta de urmărire informativă D.U.I. având tot felul de bănuieli legate de mine. Că particip la activități subversive. Tipărire de manifeste, răspândire și așa mai departe. Nu m-au prins cu nimic concret, întotdeauna au nimerit pe alături, dar mărturisesc că au avut intuiții bune”.
„Am găsit un șir de turnători. Mai puțin prieteni, dar apropiați, mai ales colegi de la serviciu și alte persoane, pe unele le bănuiam (…) Alții m-au luat prin surprindere când i-am aflat abia după 89, văzându-mi dosarul. Nu bănuiam că sunt oameni care s-ar fi pretat la asemenea mârșăvii”
„Îl cunoșteam pe Adrian Păunescu încă din epoca 65-66, îl frecventam dar, culmea, Adrian mă suspecta că aș putea fi recrutat, racolat (…)Adrian Păunescu mi-a spus că a fost chemat la CC de Ceaușescu care i-a spus că iasă la radio și să încerce să întoarcă lucrurile”
„Gregorian Bivolaru era un practicant de yoga, atât. Care pretins profesor yoga, nici măcar nu avea o calificare. Era un personaj mediocru”
„Și de Petre Țuțea știam, l-am cunoscut personal, luam uneori masa, dacă se poate spune așa, la lactobar Dorna. Era un geniu, un om care uimea prin stilul socratic”
Redăm prima parte a interviului:
Marius Tucă: Bun găsit oameni buni la o nouă ediție specială, vorbim în aceste ediții speciale despre ceea ce a însemnat acum 30 de ani revoluția română dar mai ales ceea ce a însemnat fuga procesul și execuția soților Ceaușescu. Unul dintre martorii acestui eveniment a fost nimeni altul decât, aș putea spune celebru, Gelu Voican Voiculescu. Bine ați venit.
Gelu Voican Voiculescu: Bună seara.
Marius Tucă: Bine ați venit. Ce calitate mai aveți acum la 30 de ani de la revoluția din decembrie? În afară de aceea de inculpat, bănuiesc că veți fi și condamnat și probabil ani grei de temniță.
Este un proces absolut suprarealist, adică se bazează pe niciun fel de probă. Între altele sunt, suntem, acuzați de moartea a 862 de persoane
Gelu Voican Voiculescu: Da. Crimă contra umanității.
Marius Tucă: Se dau ani mulți și grei de temniță aici.
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Ce da, văd că sunteți foarte relaxat sau nu vă… Nu vă e teamă că o să vă trimită la închisoare?
Gelu Voican Voiculescu: Nu.
Marius Tucă: De ce?
Gelu Voican Voiculescu: Pentru că este un proces absolut suprarealist, adică se bazează pe niciun fel de probă. Între altele sunt, suntem, pentru că și eu și președintele Iliescu și mă refer și la calitatea lui de președinte al Institutului Revoluției Române, unde eu sunt director general, că m-ați întrebat ce calitate am, suntem acuzați de moartea a 862 de persoane, fără însă a se preciza că toți au murit până în 25 decembrie seara când s-a anunțat execuția soților Ceaușescu despre care, cum bine ați precizat, urmează să vorbim. Așadar, până în 25 seara eu nu avem niciun fel de funcție, eram perfect necunoscut, doar semnatar al comunicatului…
Marius Tucă: Cum erați perfect necunoscut pentru că v-am văzut la televizor încă din primele ore ale Revoluției române.
Gelu Voican Voiculescu: Da, m-ați văzut, dar numele meu nu spunea nimic.
Marius Tucă: Și mă întrebam cine este domnul cu barbă pentru că nu erați orice fel de figură mai ales pentru decembrie 89.
Gelu Voican Voiculescu: Așa este dar nimeni nu știa numele meu și eram doar semnatarul comunicatului către țară al CFSN, Consiliul Frontului Salvării Naționale, și în rechizitoriu sunt acuzat că prin aparițiile mele la televiziune am creat o stare de spirit favorabilă unei psihoze a terorismului care a determinat moartea…
Marius Tucă: Cum adică, stați, stați puțin, prin apariția la televiziune?
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Ați creat o stare de psihoză în rândul populației?
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Și al teroriștilor.
Gelu Voican Voiculescu: Și am contribuit la moartea a 862 de inși care au murit după 22 decembrie.
Marius Tucă: Domnul Gelul Voican, ne cunoaștem de 30 de ani, am făcut nenumărate emisiuni…
Gelu Voican Voiculescu: Așa scrie în rechizitoriu.
Marius Tucă: Deci prin apariția dumneavoastră.
Gelu Voican Voiculescu: Da, și luările de cuvânt, or eu nu am apărut până în 25 seara nicăieri, în afară de 22 decembrie când eram în tot grupul care, cum bine știți, eram în jurul lui Ion Iliescu când a citit Comunicatul către țară.
Marius Tucă: Cum ați ajuns acolo?
Gelu Voican Voiculescu: Așa cum au ajuns și ceilalți. Am ieșit în stradă la 21 decembrie și în…
Marius Tucă: Păi nu că unii n-au ajuns așa cum au ajuns alții, unii au fost trimiși sau au știut exact de ce se află acolo.
Gelu Voican Voiculescu: Eu nu știu cine a știut și ce a știut, eu unul nu am știut nimic.
Marius Tucă: Unde stăteați în București?
Gelu Voican Voiculescu: Stăteam în strada Barbu Iscovescu 25.
Marius Tucă: Deci undeva în zona privilegiată a Bucureștiului.
Gelu Voican Voiculescu: Aparent, da.
Marius Tucă: Cum adică aparent?
Gelu Voican Voiculescu: E, nu toți locatarii din cartierul ăla erau ștabi.
Marius Tucă: N-am spus că erați. Și ce făceați atunci? Lucrați undeva sau erați…?
Gelu Voican Voiculescu: Da, lucram în proiectarea minieră și…
Marius Tucă: Unde aveați sediul serviciului?
Gelu Voican Voiculescu: Pe Mendeleev, colț cu strada Biserica Amzei, în sediul Ministerului Minelor.
Marius Tucă: Da, știu foarte bine zona. Așadar ascultaserăți Radio Europa Liberă, cum am ascultat toți atunci, evenimentele de la Timișoara, a venit Bucureștiul.
Gelu Voican Voiculescu: Fusesem la Baia Mare într-o delegație și tocmai mă întorsesem pe 18 decembrie, dar am văzut cu ochii mei trenurile oprind prin diverse gări unde staționau membri ai gărzilor patriotice cu cozi de lopeți albe, proaspăt…
Marius Tucă: Gărzi trimise să readucă ordinea la Timișoara.
Gelu Voican Voiculescu: Da, dar toată lumea vorbea vrute și nevrute, nu puteai deduce nimic exact. Fapt este că la momentul respectiv…
Marius Tucă: Când v-ați întors în București, pe data de?
Gelu Voican Voiculescu: 18 decembrie.
Marius Tucă: În stradă când ați ieșit?
Gelu Voican Voiculescu: Pe 21.
Marius Tucă: De ce ați ieșit în stradă?
Gelu Voican Voiculescu: Pentru că lucram intens că aveam lucrare de proiect și un proiect mare care trebuia să fie gata până în 28 decembrie pentru că se închidea anul mai devreme. Doi de obicei predam în sfârșitul lunii exact, dar acuma fiind Anul nou așa se întâmpla, totdeauna în 28 decembrie. Am pus penița jos pentru că lucram pe calc diverse planșe și am ieșit după întreruperea discursului lui Ceaușescu, fiind foarte aproape de Piața Palatului și, dacă vreți să intrăm în amănunte…
Auzind ce s-a întâmplat, dintr-o curiozitate aproape de nestăpânit, am vrut să văd la fața locului dacă existau instigatori
Marius Tucă: Era pe la prânz pe 21, da?
Gelu Voican Voiculescu: Da, la 12, așa ceva. Și bineînțeles că la radio ascultam în direct transmisia.
Marius Tucă: Nu aveați televizor la serviciu, la birou.
Gelu Voican Voiculescu: Nu. Auzind ce s-a întâmplat, dintr-o curiozitate aproape de nestăpânit…
Marius Tucă: Bolnavă.
Gelu Voican Voiculescu: Nu bolnavă, dar de nestăpânit pentru că am vrut să văd la fața locului…
Marius Tucă: Ce se întâmplă.
Gelu Voican Voiculescu: Ce se întâmplă. Mi-am luat, dacă vreți acuma amănunte anecdotice, pentru precauție mi-am luat la mine o sacoșă ca și cum aș fi trecător care are o anumită treabă și am mers la Lido, prin spatele Ateneului să văd ce se întâmplă. Deja mitingul se spărsese și o serie de grupuri fugeau spre Intercontinental pentru că instinctiv se știa că acolo sunt străini și că deci va fi un loc mai puțin pretabil la represiune violentă. Și m-am întors, deja camioane cu militari fie că erau de la USLA, de la trupele de securitate sau de la MApN deja se desfășurau pe bulevardul Bălcescu, Magheru și cum i-o mai fi spunând că era pe segmente și m-am reîntors la serviciu și s-a format un lanț de trăgători chiar în dreptul podgoriei, restaurantul Podgoria și Grădinița. Uitându-mă pe fereastră eram curios să văd…
Marius Tucă: Aveați fereastra spre bulevard?
Gelu Voican Voiculescu: Da, da, da. Eram pe colț.
Marius Tucă: Deci aveați fereastra spre bulevard, nu spre Mendeleev, Amzei și așa mai departe.
Gelu Voican Voiculescu: Da. Și am privit și eram preocupat dacă existau instigatori. Și în prima încercare de a vedea la fața locului tot asta încercam să decelez.
Marius Tucă: Cum așa? Ultimul lucru la care m-aș fi gândit în momentele acelea să mă uit dacă există instigatori. De ce?
Gelu Voican Voiculescu: La 21 decembrie fusesem și văzusem cu ochii mei, acolo nu putea fi vorba de nicio instigație, era o masă de oameni, foarte numeroși oameni, veneau și schimburile care ieșeau, deci acolo s-a ieșit spontan și imposibil de planificat și de organizat.
Marius Tucă: Pe 21?
Gelu Voican Voiculescu: Da, seara.
Marius Tucă: A, seara. Nu, vorbeam de miting.
Gelu Voican Voiculescu: De miting.
Marius Tucă: Că vă uitați de la fereastra biroului nu cumva să existe instigatori. De unde până unde?
Gelu Voican Voiculescu: Nu, voiam să văd eu și singurul instigator în ghilimele pe care l-am văzut, care era mai matur, era actorul Alexandru Finți. Nu-l cunoșteam personal, dar vă dați seama că nu putea fii… Restul erau numai puștime, dar puștime în jur de 16 ani, nici măcar spre 20. M-am amestecat printre ei.
Marius Tucă: Deci ați coborât din nou.
Gelu Voican Voiculescu: Da. Și-am scandat colo alături de ei.
Marius Tucă: La ce oră era asta?
Gelu Voican Voiculescu: Era în jur de 15. E, la un moment dat vis-a-vis, în dreptul Institutului de Economie ieșise și Cazimir Ionescu.
Marius Tucă: Îl cunoșteați?
Gelu Voican Voiculescu: Îl cunoșteam vorbindu-ne cu dumneavoastră pentru că luam amândoi cărți pe sub mână de la librăria Papirus. Și cu ocazia asta ne-am mai intersectat, dar vă repet, nu eram prieteni.
Marius Tucă: Și de ce vorbeați cu dumneavoastră?
Gelu Voican Voiculescu: Pentru că nu ne cunoșteam bine, dar ne știam cum ne cheamă din mai multe…
Marius Tucă: Pe Ion Iliescu îl întâlniserăți până la ziua aceea?
Gelu Voican Voiculescu: Nu, nu. Ion Iliescu…
Marius Tucă: Dar pe alt membru din CFSN în afară de Cazimir Ionescu îl întâlniserăți până la 21…
Gelu Voican Voiculescu: Da, pe Adrian Sârbu îl cunoșteam încă de când terminase IATC-ul, mă rog, ce făcuse el, regia și era la Studioul Sahia…
Marius Tucă: Păi și de unde îl cunoșteați?
Gelu Voican Voiculescu: Îl cunoșteam…
Marius Tucă: Din oraș.
Gelu Voican Voiculescu: Din oraș ca să vă spun așa, nu mai țin minte acum cum ne-am cunoscut, dar ne-am cunoscut cam cu vreo cinci ani înainte de revoluție, el fiind mult mai tânăr ca mine, dar…
Marius Tucă: Deveniserăți prieteni, amici, vorbeați între…
Gelu Voican Voiculescu: Oarecum, dar tot așa, dat fiind diferența de vârstă nu eram foarte apropiați.
Marius Tucă: Tot cu dumneavoastră.
Gelu Voican Voiculescu: E, eu nu-i spuneam cu dumneavoastră, dar eram așa într-o relație de… mi-amintesc că, acuma dacă stau să mă gândesc, el era preocupat și filma mitingurile organizate de Adrian Păunescu și eu eram interesat să văd cum apar văzute de aproape asemenea filmări.
Marius Tucă: Manifestări.
Gelu Voican Voiculescu: Da. Și de aicea cred că am pornit.
Marius Tucă: Deci pe altcineva nu, ne-am îndepărtat de subiect. Deci ați coborât în stradă, oameni tineri, foarte tineri, 16 ani…
Gelu Voican Voiculescu: Oameni foarte tineri.
Marius Tucă: Pentru că e bine de precizat pentru cei care ne urmăresc astăzi și care nici măcar nu erau născuți cei mai mulți dintre ei la revoluție. Câți ani aveați la revoluție domnule Gelu Voican Voiculescu?
Gelu Voican Voiculescu: 49 neîmpliniți. Împlineam în februarie 90 49.
Marius Tucă: Și la anul în februarie împliniți?
Gelu Voican Voiculescu: Împlinesc 79.
Marius Tucă: Mulți înainte.
Singurii care rămâneau erau acești tineri care erau chiar față în față cu scutierii și strigau cele mai incredibile lozinci animați Alexandru Finți
Gelu Voican Voiculescu: E, și la un moment dat cordoanele s-au pus în mișcare folosind și bastoanele și…
Marius Tucă: Erau forțe de securitate, nu? Sau erau jandarmi?
Gelu Voican Voiculescu: Nu existau jandarmi atunci erau trupe de securitate conduse de generalul Ghiță care s-au transformat pe urmă în jandarmerie. Acuma, pentru mine erau scutieri, nu știam cui aparțin scutierii. Dar apropo de Cazimir că nu am continuat, Cazimir era pe trotuar și, destul de prudent, mi-a spus, eu eram în carosabil, mi-a spus „du-te și strigă și spune-le că la radio e grevă generală”. Și am spus asta, ăștia tinerii au repetat și au strigat mai departe și, mă rog, știți cum, lumea era foarte prudentă, tot bulevardul Magheru până la Piața Romană unde era celebra turtă de beton pe care urma să se facă un monument…
Marius Tucă: Pe care a părut scris celebrul îndemn al revoluției „De Crăciun ne-am luat rația de libertate”, nu? Parcă acolo.
Gelu Voican Voiculescu: Da. Era ocupat de oameni. În momentul când pe la Patria, la ARO se ambalau motoarele TAB-urilor, toată lumea instantaneu trecea pe trotuare și parcă se lipeau de ziduri, dispăreau…
Marius Tucă: Da, imaginea e incredibilă.
Gelu Voican Voiculescu: Cum se potoleau iar coborau. Singurii care rămâneau erau acești tineri care erau chiar față în față cu scutierii și strigau cele mai incredibile lozinci animați de Finți, Alexandru Finți.
Marius Tucă: Ce fel de lozinci? Împotriva regimului?
Gelu Voican Voiculescu: Moarte lui Ceaușescu, Ceaușescu pică nu vă fie frică, tot felul de chestiuni din astea m-au determinat să cobor în stradă și să caut instigatorii pentru că erau de un curaj nebun și puneau niște semne de întrebare, cum tinerii ăștia au nebunia să strige așa ceva că astea erau lucruri…
Marius Tucă: De neimaginat.
Gelu Voican Voiculescu: De arestat, ce mai, pentru așa ceva.
Marius Tucă: De neimaginat cu 24 de ore în urmă, adică… de neimaginat până atunci.
Gelu Voican Voiculescu: Da și, cum să vă spun, în momentul când s-au pus în mișcare cordoanele atunci sigur că pentru a n oară lumea care era în…
Marius Tucă: S-a lipit de ziduri.
Gelu Voican Voiculescu: Eu am înșfăcat câțiva tineri din ăștia și i-am luat cu mine și i-am băgat în institutul meu de proiectări, ei fiind ușor speriați de gestul meu. Dar m-au urmat pentru că în felul ăsta scăpau și ne-am dus în pod, sus, ca să nu vină după noi. Jos, efectiv, se arestau, m-am uitat de sus…
Marius Tucă: Păi, asta trebuie să spuneți, începuseră arestările.
Gelu Voican Voiculescu: Cu dubele de TV-uri, erau îmbarcați la grămadă, pe cine găseau trecând pe strada…
Marius Tucă: Nu conta, ai strigat, n-ai strigat…
Gelu Voican Voiculescu: Biserica Amzei, pe acolo, pe la Podgoria erau luați.
Am fost închis în 85 și condamnat la un an și jumătate, din care am făcut doar 11 luni, culmea, beneficiind de un decret de grațiere
Marius Tucă: Bun. Vreau să vă întreb acum, până la acel moment avuseseră de-a face în vreun fel cu regimul Ceaușescu?
Gelu Voican Voiculescu: Ei, cum să nu. Am fost închis în 85 și condamnat la un an și jumătate, din care am făcut doar 11 luni, culmea, beneficiind de un decret de grațiere…
Marius Tucă: A lui Nicolae Ceaușescu.
Gelu Voican Voiculescu: A lui Nicolae Ceaușescu care atuncea în 86 aniversa 50 de ani de la prima lui condamnare din 36, când era un copilandru…
Marius Tucă: Ce-aș putea să spun, doi condamnați…
Gelu Voican Voiculescu: Și beneficiase de o condamnare de nu știu cât la procesul de la Târgoviște, unde l-a apărat ca avocat Eugen Jebeleanu. E, în memoria acestei premiere a lui a dat un decret și toate pedepsele sub 10 ani erau grațiate. Deci nu amnistiate, ci grațiate. Adică nu mai făceau executarea pedepsei, dar vinovăția rămânea. Eu având un an și jumătate, am intrat automat în acest decret.
Marius Tucă: Și de ce fuseserăți condamnat, avuseserăți de-a face cu regimul?
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Păi spuneți.
Gelu Voican Voiculescu: Imediat vă spun. Și abia în ianuarie 89 am beneficiat de decretul de amnistie, când a scutit…
Marius Tucă: Deci cât ați stat în închisoare?
Gelu Voican Voiculescu: 11 luni.
Marius Tucă: Cum a fost?
Gelu Voican Voiculescu: Suportabil. Acuma știți, era foamete afară, foamete în ghilimele dar știți că nu se găsea nimic. E, vă dați seama că nici în mâncarea de penitenciar nu găseai multă carne în supă și în general.
Marius Tucă: Și unde ați fost închis? Unde ați făcut cele 11 luni?
Gelu Voican Voiculescu: Le-am făcut la arestul IGP-ului, cum se numea atuncea, la cercetări penale, pe Calea Rahovei.
Marius Tucă: A, n-ați intrat în penitenciar propriu-zis.
Gelu Voican Voiculescu: Doar ultima parte am făcut-o la așa-zisul penitenciar Rahova care era pe șoseaua Alexandriei și a fost demolat și acuma pe locul ăla s-a refăcut actualul penitenciar care chiar e numit în ghilimele Rahova, dar e tot pe șoseaua Alexandriei. Dar grosul l-am făcut în arestul Direcției de cercetări penale ale miliției nu ale securității. Eram luat de acolo și dus la etajul întâi și anchetat de Securitate, dar trimis înapoi în celulele miliției. Ceea ce îi făcea pe gardienii milițieni să mă respecte foarte mult, să-mi vorbească cu dumneata pentru că erau impresionați că mă duceau subofițerii de Securitate și mă predau la ei și aveau senzația că sunt un personaj mai diferit decât hoții curenți care erau la IGP. Deși acolo era crema infractorilor.
Am mai fost arestat și în 59, când am fost exmatriculat ca agitator periculos în rândurile tineretului, exponent al reacțiunii interne, mână în mână cu reacțiunea externă. Și așa am fost dat afară din facultate
Marius Tucă: Cazier greu.
Gelu Voican Voiculescu: Ca agitator periculos în rândurile tineretului, exponent al reacțiunii interne, mână în mână cu reacțiunea externă
Marius Tucă: Nu era IGP că nu exista poliție.
Gelu Voican Voiculescu: IGM, pardon, IGM. Și asta a fost ultima. În 70 am mai fost arestat de Securitate și atuncea am scăpat fără trimitere în judecată, fiind scos de sub urmărire penală. Am mai fost arestat și în 59, când am fost exmatriculat…
Marius Tucă: Cazier greu.
Gelu Voican Voiculescu: Ca agitator periculos în rândurile tineretului, exponent al reacțiunii interne, mână în mână cu reacțiunea externă. Și așa am fost dat afară din facultate în anul doi, la 18 ani.
Marius Tucă: Și deci erați mână în mână cu reacțiunea externă într-un fel?
Gelu Voican Voiculescu: Nu, erau formule stereotipe de…
Marius Tucă: Păi, și în facultate agitatorul tânăr de 18 ani…
Gelu Voican Voiculescu: Așa mă calificase Securitatea.
Marius Tucă: Ce făcuserăți de ați fost clasificat…
Gelu Voican Voiculescu: Aveam cruciuliță la gât.
Marius Tucă: Foarte grav.
Gelu Voican Voiculescu: N-am mers la muncă voluntară și n-am participat la acele reuniuni forțate, obligatorii din noaptea de Paști, când voiau să împiedice studenții să meargă la Înviere…
Marius Tucă: La biserică.
Gelu Voican Voiculescu: Și la biserică și la Înviere…
Marius Tucă: Păi la biserică nu e și Învierea?
Gelu Voican Voiculescu: Ba da, ba da, dar o luau de cu seara. Făcând reuniuni dansante foarte atractive cu muzică rock cu tot ce era interzis, doar, doar să capteze tineretul și așa mai departe.
Marius Tucă: Numai să nu meargă la biserică. Să nu meargă la Înviere.
Gelu Voican Voiculescu: În al doilea rând aveam și o ereditate de reacționar, n-am fost UTC-ist niciodată, nici membru de partid nu puteam fii că aveam doar 18 ani și eram un element cu origine nesănătoasă.
Marius Tucă: De ce?
Gelu Voican Voiculescu: Păi, prin faptul că proveneam din familii de foști…
Marius Tucă: Foști ce?
Gelu Voican Voiculescu: Foști aristocrați… Și oameni care au avut anumite funcții în trecut.
Marius Tucă: Ca de exemplu?
Gelu Voican Voiculescu: Da. Fost ministru legionar de externe în timpul lui Antonescu, Mihail Sturdza, bunicul meu a fost ministru în guvernul Averescu, Octavian Tăslăuanu, și, mă rog, nu are rost să mă laud cu antecesorii mei. Noroc că tatăl meu se numea doar Voiculescu, fiind din Dioști, de lângă Zănoaga și el…
Marius Tucă: În județul Dolj, foarte aproape de Craiova, pentru cei care nu știu. Întâmplarea face ca această fetiță care a dispărut, Luiza, să fie din Dioști.
Gelu Voican Voiculescu: A, da?
Marius Tucă: Da, e din Dioști, Luiza și Alexandra dintr-o comună de lângă.
Gelu Voican Voiculescu: N-am știut. Și tatăl meu venise în 1939 din America, unde fusese vreo șase ani trimis de compania Shell la care lucra, la Astra Română și să se specializeze în meseria de…
Numele de Voiculescu m-a ferit de soarta care a avut-o alți veri de-ai mei care au fost dați afară din liceu
Marius Tucă: Deci o familie de burghezi, una peste alta. Și de oameni care făcuseră parte din…
Gelu Voican Voiculescu: Taică-meu nu a făcut politică de loc, a venit în 39, nici n-a mai apucat.
Marius Tucă: Bunicul lui și așa mai departe. Deci a venit în 39 din America, da?
Gelu Voican Voiculescu: Da, a venit, s-a însurat, m-a făcut pe mine în 41. Deci în 40 s-a însurat, în 41 m-am născut, fiind conceput în Dioști, dar m-am născut în București și nu aveam o origine sănătoasă. Dar numele de Voiculescu m-a ferit de soarta care a avut-o alți veri de-ai mei care au fost dați afară din liceu și au…
Marius Tucă: Pe care îi chema cum?
Gelu Voican Voiculescu: Îi chema Sturdza și unul din ei a devenit maistru strungar la 23 August, iar sora lui a fost casieră la Teatrul Municipal, angajată de mătușa ei Lucia Sturdza Bulandra.
Marius Tucă: Și tatăl dumneavoastră ce-a făcut după 47?
Gelu Voican Voiculescu: A fost șomer între 45 și 50, fiind dată afară din industria de petrol, se numea Petrol bloc atuncea din ordinul Anei Pauker. Mă rog intrase într-un conflict de interese cu SOVROM-urile…
Marius Tucă: Sovietic.
Gelu Voican Voiculescu: SOVROM Petrol cu autoritățile sovietice și ca să-și piardă urma abia în 50 a intrat în ministerul minelor că era absolvent de mine și metalurgie care includea și forajul. El era petrolist și s-a transformat din 1950 în inginer de mine și a devenit…
Marius Tucă: Și mama dumneavoastră?
Gelu Voican Voiculescu: Mama mea care s-a căsătorit la 18 ani și m-a făcut la 19 ani neîmpliniți a fost casnică toată viața și a scăpat de…
Marius Tucă: Au trăit până târziu părinții dumneavoastră?
Gelu Voican Voiculescu: Da. Până târziu, e un fel de a spune. Tatăl meu a murit în 75, exact în ziua în care împlinea 71 de ani, iar mama mea a murit în 2000, înainte să împlinească 79 de ani. Deci acum aștept să am și…
Marius Tucă: Ce zicea mama dumneavoastră despre faptul că ați participat la Revoluție, că v-ați ocupat, că o să discutăm acuma cu execuția soților Ceaușescu, cu procesul? C-ați fost făcut criminal?
Gelu Voican Voiculescu: Mama mea a fost ostilă noii puteri și îmi spunea că…
Marius Tucă: De ce, că făceați parte din noua putere?
Gelu Voican Voiculescu: Da, dar având amintirea carierei politice a tatălui ei, a bunicului meu, care a avut de suferit în anii 30 din urma carierei politice, din partea liberalilor, mă rog toate mizeriile vieții politice.
Marius Tucă: Nu vedea cu ochi buni ceea ce faceți dumneavoastră.
Gelu Voican Voiculescu: Nu vedea cu ochi buni cariera politică și în general atmosfera politică, dar nici pe Ion Iliescu și cei cu care m-am alăturat, spunându-mi că după procesul de la Târgoviște soldat cu execuția Ceaușeștilor trebuia să mă retrag.
Marius Tucă: Avea dreptate.
Gelu Voican Voiculescu: Eu mă disculpam spunând că ar fi fost un act de lașitate pentru că însemna că mi-e frică să fiu viceprim-ministru.
Marius Tucă: Păi n-ar fi fost mai bine?
Gelu Voican Voiculescu: Nu. Pentru că toată viața mi-am dorit o carieră politică și nu am fost atașat de meseria mea de geolog pe care făcut-o doar ca să-mi câștig pâinea.
Marius Tucă: Păi cum să fi făcut pe vremea lui Ceaușescu așa-zisa carieră politică adică…
Gelu Voican Voiculescu: Era o imposibilitate și tatăl meu, într-o plimbare când aveam 16 ani și trebuia să aleg ce facultate să fac, mi-a spus că el nu face parte din bandă și că eu nu am șanse să ajung mai mult decât geolog principal, nici măcar șef de birou.
Marius Tucă: Banda comunistă.
Gelu Voican Voiculescu: Banda comunistă pe care îi considera niște criminali. Vezi omorârea lui Foriș și toate moravurile care erau în sânul Partidului Comunist în timpul lui Dej, cât și pe urmă. Adică se omorau între ei fără multe ezitări, vezi cu Pătrășcanu și așa mai departe.
Marius Tucă: Chiar așa pentru că deja avem o altă perspectivă, ne-am îndepărtat și de revoluție dar totuși gazetarul din mine nu e lăsat să nu vă pună o întrebare și anume, pentru că ați fost născut în 1941, da?
Gelu Voican Voiculescu: Începea războiul, adică în februarie și războiul a început în 22 iunie.
Marius Tucă: Generația dumneavoastră a înțeles ceva din trecerea de la capitalism la comunism pentru că totuși, în momentul în care se întâmplau evenimentele, dumneavoastră aveați câțiva anișori, numai că familia provenea din ceea ce a însemnat România interbelică, România capitalistă. De unde v-ați luat informațiile și dacă știați ce se întâmplă și, mai ales, dacă la o vârstă atât de fragedă ați înțeles tocmai ce exprimați mai devreme, banda comunistă care a însemnat și execuții, a însemnat închisorile comuniste.
Gelu Voican Voiculescu: Lupta de clasă.
Marius Tucă: Unde elita României a fost trimisă în închisori, au murit acolo, la canal și așa mai departe. Știați asta, cum ați văzut toate astea?
Regimul comunist era perceput ca adus de către sovietici și toată generația mea era împotriva ocupantului
Gelu Voican Voiculescu: Colegii mei erau de origine obișnuită, erau oameni…
Marius Tucă: Normali, simpli, obișnuiți. Nu aveau familie cum ați avut dumneavoastră.
Gelu Voican Voiculescu: Dar care detestau în egală măsură regimul pentru că trebuie să înțelegeți că regimul comunist era perceput ca adus de către sovietici și toată generația mea era împotriva…
Marius Tucă: Păi de unde știau ei?
Gelu Voican Voiculescu: Vedeau tancurile în București. Erau împotriva ocupantului.
Știrea inițială. Un interviu în exclusivitate despre ultimele zile ale soților Ceaușescu, procesul și execuția acestora la Târgoviște, în ziua de Crăciun.
Regretă Gelu Voican Voiculescu decizia luată în ziua de Crăciun ?
De ce s-a opus amânării procesului și execuției soților Ceaușescu?
Ce mesaj le transmite judecătorilor Dosarului Revoluției?
Sunt doar câteva întrebări la care va răspunde Gelu Voican Voiculescu, începând cu ora 19.00, la „Marius Tucă Show”, pe mediafax.ro.
Continuarea în pagina 2